De ce nu-s, Doamne, un tramvai?!

După trei zile de vis petrecute sub vraja muzicii de la Folk You, iată că duminică seara am avut parte de un nou regal muzical, de data aceasta în totalitate marca Emeric Set. Aşadar, o seară bogată în acorduri alese, versuri fine şi o atmosferă caldă, acoperită parcă de briza marină atât de-mbietoare.

Ca pentru orice întâmplare muzicală de soi, pregătirile c-un iz de nerăbdare aproape şcolărească au dat întregii seri un haz nemaipomenit şi ne-au făcut să ne simţim din nou ca acasă, sau poate mai bine zis, ca-n Autograful nostru din Cluj.

Seara de folk a fost deschisă de cei trei muzicieni talentaţi, reuniţi sub numele de Proiectul Tivodar, respectiv Ştefan Tivodar, Mysha Ungureanu şi Alex Nichita. Printre piesele cu care ne-au (în)cântat se numără “Discurs”, “Dimineaţa devreme” (A. Andrieş) şi o combinaţie extrem de interesantă dintre cântecul de munte “Râpa” şi “Hey you” al celor de la Pink Floyd.

În jurul orei 23 trupa Emeric Set (Emeric Imre, Răzvan Krivach, Sorin Zamfir, Gabi Ghita şi Adelina Boloţ) a urcat pe scenă, în aplauzele unui public extrem de cald şi numeros. În stilul său caracteristic, Imi a reuşit să recreeze o atmosferă de acasă, făcând ca întreaga seară să devină un prilej de bucurie şi desfătare.

În plus de asta, cei de la Emeric Set au fost extrem de generoşi şi ne-au oferit 21 de piese, care de care mai frumoase: Jurământ, Of, Doamne, ceaţa e târzie (versuri de Nichita Stănescu), Ramuri de lumină, Oraţie de nuntă, Rană şi cuţit, Prinţ de fum, Te aştept, Scrisoare supărată (aka Fată de crâşmă cu manele).

După o scurtă pauză de spriţuri, poze şi taclale, Setul lui Imi ne-a purtat mai departe prin Gara (compusă de el în prima lui permisie din armată), Pereche în potop (piesă ce va fi inclusă pe cel de-al doilea album, ce va fi lansat în toamna acestui an), Povestea cavalerului cu brici, Iluzii (“o piesă aşa… mai de vară”, cum spune Imi).

Mai apoi au urmat Bună variantă rea, Condamnare la toamnă, Nebun de alb (versuri de A. Păunescu), Balada lui Ilie de la sculărie (varianta muzicală a celebrului banc cu Gogu, nelipsit din nicio întreprindere din anii grei), Insula, Dust in the wind (interpretare extrem de interesantă a lui Răzvan Krivach a piesei celor de la Kansas), Târziu, Sinuciderea lui Don Juan, Război (piesă foarte dragă unora dintre noi :D, de asemenea inclusă pe noul lor album) şi Condamnare.

Şi cum nu se putea fără un bis, seara s-a încheiat pe nesimţite cu două din piesele lui Imi cele mai dragi nouă, Nebun de alb şi Război. Un nou festin muzical, o adevărată plăcere de-a asculta o trupă cu un sound atât de proaspăt şi de legat, si poate cel mai important, cu un mesaj atât de sincer. Asadar, am avut cu toţii o seară plină, petrecută alături de nişte oameni frumoşi şi talentaţi, care-ntr-o plimbare c-un tramvai ne-au readus aminte cât de frumos şi de uşor e să (re)simti.

Galerie foto :

[View with PicLens]

12►

Popularity: 8% [?]